Românii - consumatori de cânepă din moşi-strămoşi

Fragment extras din articolul "Plantele halucinogene şi narcotice în tradiţia populară" din ziarul Gândul:

"... O altă plantă des răspândită şi utilizată în medicina populară românească era cânepa. Se pare că fumigaţiile cu cannabis indica, practică menită să producă extazul, au fost atestate la traci şi la sciţi de istorici precum Plutarh, Herodot, Pomponius Mela şi Solinus. Conform informaţiilor din "Mythos şi Logos" de Andrei Oişteanu, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, domnitorul Alexandru Lapuşneanul "solicită în repetate rânduri de la apoteca oraşului transilvănean Bistriţa (înfiinţată în 1516) diferite substanţe terapeutice vegetale, printre care cannabis". Dar, continuă sursa citată, "adevaraţii beneficiari ai virtuţilor terapeutice ale cânepii au fost ţăranii, care foloseau seminţele acestei plante mai ales în scopuri analgezice", pentru calmarea diferitelor dureri. Se făceau ceaiuri din seminţe de cânepă pentru alinarea durerilor de la naştere, băi "de vârfuri florale de cânepă" împotriva anemiei şi convulsiilor, iar în unele zone cânepa se folosea şi în ritualuri, sub formă de colăcei presăraţi cu seminţe, daţi de pomană pe 9 martie, de Mucenici, "când se deschide raiul tuturor morţilor". Un alt obicei ritual atestat în Vîlcea presupunea fumigaţii cu cânepă pe lângă sicriul celui mort, pentru a-i uşura călătoria în cealaltă lume şi pentru a opri sufletul, să nu se întoarcă în lumea celor vii. (Miruna Tirca)"

Un fragment extras din articolul "Tradiţia medicinei naturiste la români" din Ziarul Lumina (cotidianul Patriarhiei Române (sic)):

"... Herodot, denumit părintele istoriei, scria despre daci că sunt „buni cunoscători ai plantelor, având şi tehnici deosebite de îngrijire a bolnavilor cu ajutorul plantelor“. Din scrierile lui Herodot se deduce că populaţiile traco-dacice cunoşteau fumigaţiile cu cânepă indiană, cu efecte euforice şi narcotizante contra durerilor de naştere."

Fragment din textul "Despre credinţa în nemurire la daci şi la celţi" extras de aici:

"... Marele preot [Zamolxis, n. m.] şi discipolii săi locuiau în munţi. Muntele, numit de greci Kogaionon, era un loc sfânt pentru geto-daci. Acolo, într-o peşteră, lângă o apă, era o sihastrie. Aceşti geţi contemplativi se hrăneau cu vegetale şi trăiau fără femei. Erau respectaţi, li se spunea cuvioşi sau călători prin nouri. Unii au presupus că nourii erau aburi de cânepă cu care Herodot arată (IV, 73) că se drogau sciţii; aceşti aburi ar fi provocat o stare de transă. Este mai probabil că aceste călătorii prin nouri erau călătorii extatice, ca aceea atribuită de Herodot lui Abaris Hiperboreanul..."

Şi să vedeţi ce am găsit pe Wikipedia (!):

"Evidence of the inhalation of cannabis smoke can be found as far back as the 3rd millennium BC as indicated by charred cannabis seeds found in a ritual brazier at an ancient burial site in present day Romania." (sic!)

["Evidenţa inhalării fumului de cannabis datează încă din mileniul 3 î. e. n. aşa cum indică seminţele carbonizate de cannabis găsite într-un vas ritualic de jăratec dintr-un mormânt, în prezent aflat în România."]

...

Citeva articole interesante pe care le-am gasit postate pe blogul lui Anatolie din Chisinau: Hai cu Maria